Dosarul retrocedărilor ilegale. „Mapa profesională” a deputatului care voia să dea liber la TĂIEREA PĂDURILOR

Probabil cel mai mare scandal în care mafia retrocedărilor este anchetată de către procurorii DNA îi are în prim plan pe liderii PSD Ilie Sârbu și Viorel Hrebenciuc, dar și pe deputatul PSD Ioan Adam, alături de soția sa, judecătoarea Roxana Adam. În prezent, procurorii DNA au dispus urmărirea penală a lui Adam, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, constituirea unui grup infracțional organizat și trei infracțiuni de cumpărare de influență. Potrivit procurorilor de la DNA Brașov care instrumentează dosarul, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de 303.888.615 euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

Ioan Adam și „Berlusconi din Pitești”, modificări controversate la Codul Silvic

Nu este însă prima oară când numele lui Ioan Adam apare într-un scandal legat de terenurile din România. În decembrie 2013, o inițiativă legislativă care modifica substanțial Codul Silvic era depusă la Senat. Proiectul de lege, care poartă și semnătura lui Ioan Adam, a fost inițiat de 38 de parlamentari. După articolul în care gândul prezenta controversatul proiect și numărul mare de critici aduse modificărilor, opt deputați și-au retras semnătura de pe proiect: Mihai Weber, Mihai Sturzu, Emil Niță, Flavius Măduță, Sonia Maria Drăghici, Mircea Drăghici, Ion Marcel Ciolacu și Ana Birchall.

Captură Camera Deputaților, iunie 2014

Captură Camera Deputaților, octombrie 2014

Ioan Adam este unul dintre cei 38 de parlamentari care permiteau proprietarilor de păduri să-și defrișeze întreaga suprafață a terenului deținut pentru a-și construi unități turistice, inclusiv moteluri, spa-uri, baruri sau terenuri de sport. Deși nu este proprietar de păduri, Ioan Adam deține nouă terenuri, potrivit declarației sale de avere. În total, peste 19.000 de metri pătrați de teren agricol și teren intravilan.

Inițiatorul-șef al amendamentelor controversate este însă un alt pesedist: Cătălin Rădulescu, cunoscut drept „Berlusconi din Pitești”. „Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea, noi nu facem legi pentru nebuni”, a spus, în iunie, deputatul, apărându-și proiectul de lege.

Concret, cei 38 de parlamentari dădeau voie oricărui proprietar de pădure să-și defrișeze până la 100% din suprafața terenului, totul pentru a construi unități turistice, în condițiile în care, în legea actuală, este permisă scoaterea din fondul forestier național pentru maximum 5% din suprafață, dar nu mai mult de 200 de metri pătrați, În plus, aceiași parlamentari au propus ca terenul defrișat să nu mai fie compensat cu o suprafață de cinci ori mai mare, ci cu echivalentul suprafeței scoase din fondul forestier național.

În declarația sa de avere, postată pe site-ul Camerei Deputaților, Rădulescu susține că are aproape 5.000 de metri pătrați în comuna Babana, județul Argeș, 20.000 de metri pătrați de pădure tot în județul Argeș, la Poiana Lacului.

Noul Cod silvic, amânat pe fondul controverselor

De altfel, în legislatura actuală, care a început în decembrie 2012, pentru modificarea Codului silvic s-au făcut, în total, șapte proiecte de lege.

Pe lângă vechiul proiect al fostului ministru al Apelor și Pădurilor, Lucia Varga, cea mai amplă inițiativă o reprezintă cea a 127 de deputați și senatori, acel proiect girat de actualul ministru de resort, Doina Pană. Deputatul Ioan Adam este și în acest caz unul dintre inițiatorii proiectului.

Deși a primit aviz favorabil de la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, fiind deja adoptat de Senat, liderii alianței PSD-PC-UNPR au decis amânarea proiectului, pe fondul controverselor stârnite, și lansarea în dezbatere publică.

Concret, principalele modificări care au dus la dezbateri intense se referă la excluderea din fondul forestier național a jnepenișurilor, a pășunilor împădurite și a perdelelor forestiere de protecție. În timp ce membrii opoziției și mediul de business american susțin că printr-o astfel de modificare se lasă o portiță pentru defrișări, fără a mai exista obligativitatea compensării suprafeței scoase din fondul forestier, ministrul de resort insistă asupra faptului că a fost eliminată doar dubla definire. Potrivit Doinei Pană, este suficient ca cele trei categorii de terenuri să fie incluse în categoria de păduri, nu și în fondul forestier național.

O altă modificare sensibilă este și cea prin care România se angajează să împădurească doar un milion de hectare până în 2030. Adică jumătate față de actualele prevederi din Codul Silvic.

Modificările aduse Codului Silvic prin acest proiect au fost criticate și de partenerii internaționali, printre care și Camera de Comerț Americane din România. Reprezentanții AmCham au precizat că modificările pe care ministrul Doina Pană vrea să le aducă actualului Cod Silvic nu sunt gândite în așa manieră încât să poată descuraja defrișările ilegale.

România, victima defrișărilor ilegale

Peste 80 de milioane de metri cubi de lemn au fost tăiate ilegal, potrivit ultimului raport al Curții de Conturi, și potrivit estimărilor gândul, aceaste date echivalează cu cel puțin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafața împădurită a provinciilor istorice românești era de 8,5 milioane de hectare și reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafață a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafața fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului și 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Fondul forestier național este în continuă scădere, iar unul dintre factorii care au dus la această problemă o reprezintă inclusiv retrocedările abuzive făcute în România.

„Confuziile, carențele și slăbiciunile din legislația ce privește retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entități, forme asociative și persoane fizice care nu aveau niciun drept, și au indus în eroare unele instanțe de judecată. Proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autoritățile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferență și pasivitate”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Dosarul retrocedărilor ilegale

Dosarul DNA în care Viorel Hrebenciuc și Ilie Sârbu au fost puși sub acuzare este centrat în jurul retrocedării moșiilor deținute în Bacău de Dimitrie Ghica. Viorel Hrebenciuc este acuzat că s-a implicat activ folosindu-și influența politică pentru ca un presupus moștenitor al familiei Ghica să intre în posesia a 43.000 de hectare de teren, în timp ce deputatul Ioan Adam și soția sa, judecător la Brașov, sunt investigați în același dosar. Mai mult, în același dosar au fost audiați și prințul Paul și prințesa Lia.

În acest dosar, procurorii DNA au cerut, joi, instanței supreme arestarea preventivă a șase persoane: Sorin Ion Iacob, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Jănică Poenaru și judecătorii Ordog Lorand Andraș și Gabriel Uță de la Tribunalul Covasna.

Cei doi judecători sunt acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, după ce au făcut parte dintr-un complet al Tribunalului Covasna care a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru peste 43.000 de hectare de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza județului Bacău, în favoarea unei persoane și în defavoarea Romsilva, potrivit anchetatorilor.

Potrivit Mediafax, Viorel Hrebenciuc a fost interceptat într-o discuție pe care a avut-o cu Ioan Adam, despre procesul privind un teren de 43.000 de hectare. „Suntem în plin război cu Romsilva! Nu-i mai cred! Vom câștiga 100%!” dar și că „Sută la sută fac ordine. Urât. O să le placă la toți. O să vezi”, i-ar fi zis Hrebenciuc, potrivit unor documente din ancheta procurorilor, obținute de gândul și Mediafax.

Mai mult, potrivit acelorași documente, pe 1 decembrie 2013, deputatul Ioan Adam, nemulțumit de demersurile făcute de funcționari ai Romsilva, privind contestația formulată la instanță, i-ar fi trimis lui Dan Bengescu un SMS în care a scris: „Vă rog nu vă mai lăsați călcați în picioare de com. jud. Bacău și Ghelase care au cerut strămutarea în 27 nov. Asta întrece orice închipuire, iar prietenul tău (Hrebenciuc Viorel – n.a.) a fost în mod grosolan păcălit. Sunt curios ce reacție va avea când îi vei spune ptr. că în acest sens și-a dat cuvântul, far iată bomba”.

Potrivit anchetatorilor, din acest sms ar rezulta că Ioan Adam îi cerea lui Bengescu să ia atitudine față de demersurile Romsilva și să îi transmită lui Hrebenciuc că „funcționari publici, cu care a discutat despre necesitatea urgentării punerii în posesie pentru cele 43.000 de hectare, l-au păcălit”, în sensul că ei fac demersuri în continuare în instanță pentru a bloca executarea, în loc să aibă „atitudine non combat”, cum i-au promis deputatului.

Adam i-ar mai fi transmis lui Bengescu că Hrebenciuc și-ar fi „dat cuvântul” că va rezolva problema și îi va determina pe cei de la Romsilva „să nu mai apere pădurile statului” și practic să lase ca ceea ce s-a dat prin hotărârile judecătorești să se execute, „să împartă banii și gata”, potrivit documentelor citate.